Apă.

Hai să stăm cu picioarele în apă rece.
Ce-ar fi să străpungem soarele.să muşcăm cu aviditate din nori,apoi să bem ploaia şi să umblăm pe lună.
Să ne alunece picioarele pe stele,să luăm o bucată din Pământ şi să o lipim de buze,să rupem albastrul cerului şi să-l coasem de noi.Hai să răpim luna şi să ne-o ascundem în păr;aerul în piept.
Presărăm verde copt cu miros de gălbenele în pustiu.
Cum ar fi să răsari din timp şi să acoperi cu un deget lustrele nopţii?să răscoleşi razele în coapsele tale şi să vezi cum cresc picturi rupestre din emoţiile celorlalţi.
Ţipetele se ascund în paharul spart de doamna Petrescu.|